Zilele trecute am zburat de la Milano la Bucuresti si am avut norocul sa prind cer senin, asa ca am avut ocazia sa vad aprox 500 de km din Romania de la Sud Vest la Sud Est de la aprox 10km altitudine (din cate stiu cam pe la altitudinea aia se plimba avioanele de linie, dar s-ar putea sa gresesc). Lucram pe laptop si instinctual am scos capul pe geam. Am stiut si simtit ca vad Romania deoarece Dunarea se impunea chiar si de la 10000m altitudine. Am inchis laptopul si jumatate de ora am privit si am facut poze. Eram profund recunoscator pentru ocazia de a vedea Romania in toata spleondoarea ei, de a vedea dealuri unul dupa celalalt cu asezari parca perfect imbinate in peisaj. Am vazut si crestele Carpatilor in departare, incarcate de zapada.

Am vazut insa si multe focuri de padure si chiar si din avion am vazut lipsa infrastructurii. Da, saracia se vede si din avion, oricine a privit pe geam Italia sau Austria si a comparat-o cu Romania sunt sigur ca a observat ordinea si infrastructura de invidiat din primele 2 tari mentionate si opusul in Romania.

Daca ati ajuns in acest punct al editorialului stiu ca iubiti Romania asa ca pot trece la a doua parte. Nu-i deajuns sa (spunem ca) o iubim la fel cum iubirea per se nu e deajuns nici intr-un cuplu. E nevoie de actiune, de fapte concrete. Eu personal acum in aer mi-am reactualizat PACT-ul cu Romania. I-am promis Romaniei ca ma voi lupta pentru dezvoltarea ei cu toata priceperea si energia mea. I-am promis ca voi lupta pentru o Romanie in 3D, dezvoltata, demna si democrata, intr-o generatie. I-am promis Profesionalism Actiune Transparenta si Comunitate (adica PACT).

Eu va promit ca ma tin de PACT-ul meu si sper din suflet ca daca ati ajuns pana la finalul articolului veti face si voi PACT-ul vostru cu voi insiva si, cine stie, poate veti dori sa ne unim fortele in PACT-ul nostru.