Domnule Guy Verhofstadt,

În aceste zile, România se află într-un punct de cotitură. De aproape un an de zile de când a preluat puterea, actuala coaliţie de guvernare şi-a făcut drept principală preocupare modificarea legilor justiţiei, în sensul slăbirii luptei împotriva corupţiei. Bătălia pe care România a dus-o cu flagelul corupţiei în ultimul deceniu a fost de nenumărate ori elogiată de instituţiile europene şi de partenerii strategici ai României. De altfel, acţiunile ferme de combatere a corupţiei au reprezentat factorul determinant pentru acceptarea României în Uniunea Europeană şi NATO. Astfel, slăbirea acestora ar fi sinonimă cu apropierea noastră de regimurile iliberale şi autoritare pe care şi Dvs. le-aţi criticat deseori. Pentru mulţi dintre noi, cei care luptăm pentru apărarea valorilor democraţiei şi ale liberalismului, discursul Dvs. din Parlamentul European în prezenţa lui Viktor Orban din 26 aprilie 2017 reprezintă un reper în ceea ce priveşte condamnarea fără echivoc a ascensiunii politicilor de factură iliberală în Uniunea Europeană.

Cetăţenii României se confruntă cu numeroase probleme: ţara noastră are a doua cea mai mare rată a emigraţiei după Siria, aproape jumătate din elevii români sunt analfabeţi funcţional şi aproape 40% dintre români nu au apă curentă. Cu toate acestea, pentru actuala coaliţie de guvernare, prioritatea o reprezintă modificarea legilor justiţiei. Reamintim că perspectiva slăbirii legislaţiei împotriva corupţiei prin faimoasa OUG 13 a scos la începutul anului în stradă peste 600.000 de români – cele mai mari proteste din România de la căderea regimului comunist. De asemenea, subliniem că atât prevederile OUG 13, cât şi amendamentele pe care actuala majoritate parlamentară le aduce legilor justiţiei reprezintă modificări care favorizează doar infractorii şi niciodată victimele (amnistie, graţiere) sau afectează independenţa justiţiei. Întrucât un număr însemnat de lideri ai celor două partide de la putere sunt în acest moment în diverse faze ale cercetării penale sau au fost condamnaţi (în frunte cu şefii celor două partide, Liviu Dragnea - PSD şi Călin Popescu Tăriceanu - ALDE), suntem îndreptăţiţi să credem că singura justificare pentru acest asalt asupra luptei împotriva corupţiei este satisfacerea interesului lor personal. Acest fapt este unul de o gravitate excepţională, transformând practic România într-un stat capturat şi plasând-o în grupul regimurilor iliberale precum Polonia şi Ungaria.  

Recent, ambasadele a şapte ţări din Uniunea Europeană (Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Olanda şi Suedia) au atras atenţia asupra riscurilor adoptării acestor modificări legislative. Salutăm poziţia celor şapte ţări şi considerăm că aceasta vine în acord cu voinţa populară din România, ai cărei cetăţeni au ieşit în stradă constant pe parcursul acestui an pentru a-şi manifesta susţinerea faţă de continuarea luptei împotriva corupţiei.

Din nefericire, unul dintre promotorii anihilării independenţei justiţiei din România este chiar partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, ALDE, partid afiliat grupului european cu acelaşi nume pe care îl reprezentaţi. Iniţiativele partidului domnului Tăriceanu au drept efect slăbirea luptei împotriva corupţiei, poziţionându-l astfel drept un inamic al statului de drept din România. De altfel, discursul domnului Tăriceanu a devenit unul eurosceptic şi admirativ faţă de regimurile iliberale, acesta declarând recent: “Pentru mine, Polonia este o ţară care merită toată admiraţia, pentru că ştie să-şi respecte valorile, tradiţiile, independenţa şi suveranitatea”.

Salutăm decizia Comisiei Europene de a declanşa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, ca reacţie la gravele derapaje care au avut loc recent în Polonia cu privire la sistemul de justiţie. Suntem şi în acest caz în deplin acord cu aprecierea dumneavoastră: “principiile democrației liberale trebuie apărate”.
Din aceste motive, considerăm că partidul condus de domnul Tăriceanu a devenit din păcate doar un vehicul de satisfacere a intereselor oculte ale unor politicieni cu probleme penale şi un instrument de sabotare a luptei anti-corupţie. Acest partid nu doar că nu mai apără valorile democraţiei liberale, ci le încalcă cu bună ştiinţă, după modelul practicilor din Polonia şi Ungaria, regimuri pentru care domnul Tăriceanu îşi exprimă, în mod asumat, admiraţia. De aceea, considerăm că singurul element pe care îl mai au în comun partidul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu şi grupul european la care este afiliat şi pe care îl reprezentaţi este doar denumirea – ALDE.

Vă solicităm în acest sens să propuneţi grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa din Parlamentul European excluderea partidului condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu din rândurile sale. Prin acţiunile şi discursul său, acest partid nu mai poate fi un reprezentant demn şi credibil nici al valorilor democraţiei liberale  şi nici al intereselor României şi Uniunii Europene.

Cu consideraţie,
Sebastian Burduja
Preşedinte PACT