Schimbarea paradigmei în învățământ

Sistemul educațional din România a rămas în urmă față de cele prezente în alte țări precum Țările Nordice, Franța, Marea Britanie, Canada, șamd. Aceste țări au reușit să implementeze reforme vitale în acest domeniu, reforme care au rezultat în primul rând în creșteri economice semnificative. Un sistem educațional eficient și bine gândit este cheia pentru o mai bună dezvoltare a următoarelor generații, și rezultă într-un procentaj mult mai mare de studenți cărora “le place cartea”. Un astfel de sistem duce la o rată mult mai mica a tinerilor rămași cu aversiuni față de școală și reduce abandonul școlar. Atunci când un tânăr student poate fi convins că școala e “cool”, șansele cresc ca acel student să-și urmeze interesul de dezvolare academică pe cont propriu.

Pentru crearea unui sistem educațional modern într-o țară precum România, este nevoie în primul rând de o nouă arhitectură școlară care s-ar baza următoarele 2 premize, explicate în detaliu de Marian Staș, expert în educație. În primul rând, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice va coordona învăţământul preuniversitar în parteneriat cu unităţile de învăţământ, asigurând un raport echitabil şi armonios între nevoile curriculare de sistem, la nivel naţional, şi cele de nivel local, acționând pe principiul descentralizării curriculare comprehensive. În al doilea rând, unităţile de învăţământ liceal se vor ocupa de organizarea examenului de admitere a absolvenţilor învăţământului gimnazial, potrivit unor standarde și criterii proprii, stabilite şi aprobate de consiliile profesorale şi consiliile de administraţie în parteneriat cu comunităţile locale.

Schimbarea de paradigmă în absența conversației despre valorire cultivate în școală este imposibilă – atât conceptual, cât și structural, fie că vorbim de curaj, integritate, patriotism, respect față de sine și de cei din jur, asumare a învățării la nivel individual etc. La fel, schimbarea de paradigmă este imposibilă tehnic, în absența proiectelor transfor­maționale care dau viață valorilor, odată acestea definite și acceptate de societate. Trei sunt proiectele menite să schimbe comportamentele din școală și, pe această bază, să schimbe deprinderile și apoi să genereze atitudini noi, respectiv noi mentalități: o ARHITECTURĂ CURRI­CULARĂ nouă; o ARHITEC­TURĂ DE RESURSE UMANE nouă; și o ARHITECTURĂ INSTITU­ȚIONALĂ nouă. Propunerile PACT pentru o nouă arhitectură curriculară sunt următoarele.

ÎNAPOI LA POLITICI | ALEGERI EUROPENE | MĂ ABONEZ