Spre independența energetică
Reducerea dependenței de importuri nete de energie/combustibili fosili (petrol, gaze naturale) cu impact direct asupra gradului de securitate energetică externă, respectiv a balanței comerciale a României.
Sprijin real pentru energia regenerabilă
Adoptarea de către statul român, atât ca potențial investitor, cât mai ales ca reglementator, a unei atitudini de neutralitate tehnologică pentru toate investițiile în capacități noi de generare, respectiv stocare a electricității. Același principiu ar trebui să fie valabil pentru o eventuală piață de capacitate, însă doar în situația în care crearea unei astfel de pieți este absolut necesară. Singura diferențiere poate fi între resurse fără emisii de gaze cu efect de seră (încurajate printr-un sistem de sprijin unitar, precum cel al certificatelor verzi, dublat de ținte concrete ancorate în angajamentele internaționale ale României); și combustibili fosili (integrați pieței de emisii de gaze cu efect de seră EU ETS);
Reformarea sistemului de sprijin pentru energie regenerabilă pe principiul îndeplinirii țintelor la costul cel mai scăzut - un singur certificat verde pentru oricare tehnologie regenerabilă; doar instalațiile foarte mici, la nivel rezidențial vor putea beneficia de un mecanism de sprijin la injectarea în rețea de tip feed-in, la nivelul mediu european. Intervențiile de ajustare a sistemului de sprijin au loc la intervale regulate (spre exemplu, la fiecare 2 sau 3 ani), cu pași clari de parcurs în consultarea părților interesate și fără posibilitatea de vreun fel de a interveni a reglementatorului între timp. Volumul total al electricității generate din surse regenerabile se stabilește în vederea îndeplinirii țintelor pentru anul 2030;
Investițiile în prelungirea duratei de viață a câmpurilor de țiței și gaze naturale de pe teritoriul României ar trebui încurajate prin măsuri de relaxare fiscală, fără (și pentru a nu) periclita stabilitatea veniturilor către bugetul de stat. Pe baza acelorași principii, ar trebui încurajată explorarea extinsă a teritoriului României, cu tehnologii de ultimă generație, în căutarea de resurse adiționale de țiței și gaze naturale, bineînțeles cu respectarea celor mai bune practici internaționale în domeniul protecției mediului;
Definirea cadrului legal pentru investiții în microgenerare descentralizată și a drepturilor și obligațiilor de prosumator, cu scopul de a încuraja acest comportament în rândul micilor consumatori de energie (rezidențial, servicii/ IMM).
Restructurare companii de stat
Restructurarea companiilor din sectorul energetic deținute de stat (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica, Hidroelectrica etc.), în primul rând prin profesionalizarea și depolitizarea funcțiilor executive și a consiliilor de administrație acolo unde acest lucru nu este încă realizat. Rolul de reglementator al statului trebuie să fie complet separat de cel de acționar, iar companiile trebuie să devină profitabile cât mai curând. România nu își mai poate permite să cheltuie sume uriașe de la bugetul de stat pentru a susține companii ce realizează pierderi. Pentru a realiza acest obiectiv, sunt necesare transparentizarea tuturor contractelor încheiate de aceste companii, decăpușarea și eficientizarea acestora. Până în anul 2018, fiecare dintre aceste companii trebuie fie să devină profitabile, fie să fie închise (fără a periclita securitatea fizică a aprovizionării cu energie).
Reîmpărțirea activelor din sectorul generare de electricitate ale companiilor, separate în prezent în mod nefericit pe tipul de tehnologie/ resursă energetică folosită, în mod echilibrat în același număr de companii cu un portofoliu diversificat de generare. Această reformă poate avea loc în mod responsabil doar în momentul în care pasul restructurării menționat anterior s-a încheiat cu succes.
Cum ne afectează schimbările climatice?
Susținerea cercetării în domeniul schimbărilor climatice și înființarea unui centru național cu informații referitoare la schimbările climatice și propuneri de adaptare;
Realizarea de studii și cercetări pentru estimarea costurilor aferente măsurilor de adaptare la schimbările climatice pentru fiecare sector prioritar;
Campanii media și de informare pentru creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la impactul schimbărilor climatice si adaptarea la acestea. Elaborarea de programe de informare, educare formală și informală, cercetare științifică, precum și programe de comunicare pentru schimbări climatice, diseminate într-un limbaj simplificat, cu format accesibil și creativ.
Cum ne protejăm de schimbările climatice?
Reducerea riscului de inundații prin creșterea gradului de siguranță a barajelor și digurilor;
Implementarea unui sistem național antigrindină performant și utilizarea tehnologiilor de uniformizare a precipitațiilor;
Protejarea bazinelor hidrografice ale surselor critice de alimentare cu apă (rezervoare sau acvifere);
Dezvoltarea planurilor de adaptare la nivel de oraș, integrate sectorial cu politici de investiții si măsuri prevăzute în alte planuri locale, pentru o viziune integrată;
Evaluarea vulnerabilităților la nivelul sectorului de transport și construcția de soluții de transport reziliente la schimbările climatice;
Reducerea vulnerabilității ecosistemelor forestiere printr-o monitorizare eficientă a stării de sănătate a pădurilor;
Protejarea sănătății populației față de impacturile fenomenelor meteorologice extreme, prin consolidarea sistemului național de management al situațiilor de urgență;
Protejarea turismului litoral și a stațiunilor montane în fața fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice.
Sistemul ETS
Pentru emisiile incluse în sistemul ETS, statul ar putea crea scheme de sprijin sectoriale, finanțate din veniturile asociate permiselor de emisii, pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea de tehnologii și procese noi de producție, în colaborare cu proprietarii companiilor mari din fiecare sector și parteneri internaționali cu reputație. De asemenea, investițiile în noi capacități de generare în sectorul energetic, fie cu statul ca acționar, fie prin scheme de sprijin și politica fiscală, ar trebui îndreptate în exclusivitate către soluții fără emisii de GES (sau, în orice caz, cu emisii scăzute).
Agricultură eficientă
Pentru sectorul agricol, o mare parte din măsuri depind de creșterea gradului de concentrare a terenurilor agricole, respectiv de investiții pentru o exploatare intensivă eficientă și sustenabilă, cu grad tehnologic ridicat. Aici se numără încurajarea producției de biogaz pentru utilizare locală, pe baza bălegarului din fermele de creștere a animalelor și a deșeurilor vegetale organice rămase în urma culturilor agricole. Pot fi sprijinite și metode neintruzive ce reduc cantitatea de metan eliminată de bovine în procesul digestiv specific.
Investiții în reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații și drenaj, pentru a spori eficiența acestor sisteme și a reduce dependența producției agricole de condițiile meteorologice și pentru a mări competitivitatea agricultorilor.
Transportul cu trenul sau avionul
Pe segmentul transporturi feroviare / aeriene:reabilitarea cu prioritate maximă a coridoarelor feroviare principale pentru viteze de 200 km/h, iar ulterior promovarea prin politici fiscale a transportului de mărfuri feroviar. Introducerea unei taxe pe emisii GES pentru toate aterizările și decolările de pe aeroporturile din România, cu utilizarea dedicată a fondurilor pentru susținerea utilizării biocarburanților în transportul aerian.
Transporturi rutiere
Pe segmentul transporturi rutiere: menținerea politicii de taxare a carburanților fosili și de introducere graduală a biocarburanților (cu criterii stricte de sustenabilitate); introducerea în probele pentru obținerea permisului de conducere a principiilor condusului economic (pentru șoferii profesioniști, impunerea participării la sesiuni de training); dirijarea taxelor la înmatriculare și anuale pentru autovehicul spre o componentă substanțială legată de consumul specific/ emisii. Programul “Rabla” ar trebui continuat, dar o eventuală diferențiere a subvenției în funcție de emisii ar trebui să fie echilibrată - vehiculul electric este subvenționat mult prea mult în prezent.
Țintele de reducere a noxelor
Definirea unui mandat bine fundamentat în pregătirea negocierilor cu Comisia Europeană, pentru stabilirea echitabilă a țintelor de reducere a emisiilor din afara sistemului ETS, respectiv cele de creștere a eficienței energetice și a ponderii energiei regenerabile în mixul energetic.
Împreună pentru mediu
Dezvoltarea de colaborări dintre actori privaţi, autorităţi publice, sectorul non-guvernamental şi mediul academic pentru accesarea finanțării europene pentru implementarea proiectelor în domeniul gestiunii deșeurilor.
Reciclare pe bune
Creşterea gradului de reutilizare sau reciclare a materialelor incluse în fluxul de deşeuri, reducerea volumului de material ce trebuie gestionat drept deşeuri prin promovarea proceselor de simbioză industrială și aplicarea conceptului de eficiența resurselor în gestionarea durabilă a deșeurilor;
Colectarea separată a deşeurilor biodegradabile şi compostarea lor, respectiv stimularea producției de biogaz cu destinație energetică la nivel local. În special deșeurile agricole trebuie valorificate în scop energetic, respectiv de producere a îngrășămintelor bio, cu impact scăzut asupra mediului și ce sprijină atingerea țintelor de combatere a schimbărilor climatice;
Definirea cadrului legal pentru utilizarea deșeurilor nesortate/nereciclate în scopuri energetice. Acest cadru trebuie să fie coroborat cu cel de gestiune a deșeurilor, în conformitate cu legislația și bunele practici europene. România ar trebui să nu încurajeze incinerarea deșeurilor în dauna reciclării, iar pentru deșeuri organice (inclusiv cele aferente apelor uzate/ canalizării) sunt de preferat tehnologiile pentru biogaz.
Educație pentru mediu
Creşterea gradului de conştientizare cu privire la efectele deşeurilor asupra mediului înconjurător și asupra sănătății personale, promovarea de producţie ecologică şi schimbarea comportamentului consumatorilor, înspre minimizarea cantității de deşeuri.
Implicarea directă a autorităţilor locale în responsabilizarea localnicilor, monitorizarea atentă a informaţiilor legate de gestiunea deşeurilor, a prevederilor legale, a mijloacelor puse la dispoziţia populaţiei.
Introducerea în curriculumul de învăţământ a unor ore de protecţie a mediului (ce pot fi ţinute de profesori de biologie, geografie, chimie sau de educaţie civică; cursurile pot fi făcute interactive prin colaborarea cu societatea civilă activă pe domeniul protejării deşeurilor).
Susținerea și multiplicarea iniţiativelor sociale și a demersurilor societăţii civile în acţiuni de advocacy pe aspecte ce ating legislaţia de specialitate; implicarea actorilor non-guvernamentali și a cetățenilor în dezbateri publice pentru conştientizarea populaţiei pe termen lung.
Colectare selectivă pe bune
Stabilirea unor standarde minime pentru colectare selectivă/ reciclare a deșeurilor la nivel național, pentru a eficientiza atingerea țintelor stabilite pentru anul 2020. Este vorba aici atât de deșeurile gospodăriilor, cât și de cele ale agenților economici.
Colectarea selectivă și valorificarea fracțiunilor reciclabile/ reutilizabile; pentru deșeurile organice (în special alimente) acordarea de subvenții pentru producerea și utilizarea eficientă a biogazului. Biogazul trebuie susținut inclusiv în stațiile de tratare a apei menajere/ de canalizare, în care se investesc în prezent fonduri europene considerabile.
Unde ajung deșeurile?
Crearea unui sistem de monitorizare a traseului deșeurilor de la operatorul care colectează, la cel care recepționează și procesează / valorifică/ depozitează deșeurile. Acesta ar preveni depozitarea ilegală și ar facilita valorificarea deșeurilor.
Ce facem cu siturile contaminate?
Pentru problemele legate de siturile contaminate, soluţiile identificate sunt la nivel de legislaţie, investiţii financiare şi protecţia mediului. Legislaţia trebuie modificată pentru a asigura întărirea capacităţii juridice și a defini clar standardele conform cărora un teren este catalogat drept sit contaminat şi pe cele de reabilitare. Ulterior, prin aplicarea prevederilor de mai sus, este nevoie de o evaluare completă a siturilor contaminate din România (în colaborare cu mediul academic), în vederea diagnosticării problemei la nivel naţional.
Alocarea fondurilor europene pentru proiecte de reabilitare a siturilor contaminate, în mod transparent, pentru a evita abuzurile înregistrate în prezent. De asemenea, trebuie deschise oportunităţi de finanţare a reabilitării terenurilor de către proprietarii privaţi, ceea ce ar creşte semnificativ numărul de situri ce pot fi tratate.
Fără cianuri
Interzicerea folosirii cianurilor în minerit și promovarea tehnologiilor prietenoase cu mediul și a alternativelor sustenabile.
Public informat
La nivelul conştientizării populaţiei, soluţiile mai accesibile constau în primul rând în realizarea unor campanii de informare a populaţiei referitoare la poluarea şi calitatea aerului, respectiv a apelor și a solului.
Mai puțină poluare din construcții
Prevenirea poluării în construcţiile din mediul urban poate fi făcută atât prin respectarea unor standarde minime de salubrizare/ igienă/ protecţie a mediului, cât şi prin încurajarea dezvoltării construcţiilor pasive sau active din punct de vedere energetic (din momentul construcţiei şi pe toată perioada de funcţionare a acesteia).
Prevenirea poluării în construcțiile din mediul rural poate fi făcută prin încurajarea soluțiilor de încălzire cu impact scăzut asupra calității aerului, respectiv unități de încălzire prin ardere moderne, eficiente, prevăzute cu filtre de particule, precum și combustibili cu emisii scăzute de poluanți (peleți, gaz natural). Se impune de asmenea creșterea eficienței energetice a locuințelor din mediul rural prin lucrări de anvelopare termică și alte măsuri adecvate fiecărei locuințe în parte, inclusiv utilizarea, acolo unde fezabil, a pompelor de căldură aer-sol, respectiv a panourilor fotovoltaice.
Trafic inteligent
Replanificarea traficului urban prin implementarea sistemelor GIS (sistem de informații geografice - de geolocalizare), care să eficientizeze transportul public prin modelarea fluxurilor de călători, sincronizarea semafoarelor şi depistarea oricăror probleme în sistem (accidente, întreruperi, defectări ale sistemelor electrice), coroborat cu construirea de parcări, instituirea de sensuri unice şi aplicarea unei taxe pentru acces în centrul oraşului cu autovehiculul. Aceste eforturi ar putea fi suplimentate de compatibilizarea transportului în comun cu mijloacele de transport alternativ şi de construirea unor şosele de centură (funcţionale şi la standarde ridicate) pentru oraşele mari.