Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) solicită verificarea în regim de urgență a tuturor contractelor de achiziții publice ale consumabilelor și echipamentelor medicale, precum și a contractelor de mentenanță aferente respectivelor echipamente pe care fiecare spital public din România le-a semnat în ultimii 10 ani.

Există de mult timp indicii clare că aceste contracte maschează o întreagă rețea infracțională bine organizată, dar, din nefericire, până recent, nu a existat presiunea publică pentru o anchetă de asemenea amploare. 

PACT mai cere ca CSAT să se întrunească cât mai curând pentru a lua în discuție problema dezinfectanților și a tuturor contractelor menționate mai sus în lumina dezvăluirilor recente care indică faptul că SRI, DNA, DIICOT și Parchetul General au fost informate de existența practicilor ilicite ale societății Hexi Pharma. Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor se arată profund îngrijorată de procedura de testare inițial aleasă a produselor Hexi Pharma în toate spitalele din țară și solicită Ministerului Sănătății să facă publice informații despre factorii de decizie care au ales această formă de testare a produselor în plin scandal. 

Verificarea contractelor de achiziții publice ale consumabilelor și echipamentelor medicale, precum și a contractelor de mentenanță este absolut necesară pentru a afla dacă prețurile consumabilelor sunt reale sau dacă au fost “umflate”, pentru a verifica dacă licitațiile s-au desfășurat în legalitate și pentru a informa cetățenii României despre un top al companiilor care sunt abonate la banii publici din domeniul sănătății, o piață care valorează peste 31 de miliarde de RON pe an.   

Cazul dezinfectanților de la Hexi Pharma ar fi putut fi evitat dacă nu existau viduri legislative care să permită astfel de practici. Faptul ca acreditările pentru un produs se obțin doar atunci când se lansează pe piață, inexistența unor teste și verificări periodice privind efectele produsului respectiv, precum și faptul că verificările vizează de multe ori doar documentele aferente și nu produsele în sine sunt doar câteva exemple care ilustrează incoerența legislativă din domeniul sănătății. Faptul că patronul Hexi Pharma deținea firma care livra produsele cumpărate din bani publici și laboratorul care trebuia să testeze aceleași produse este un alt exemplu relevant de consecințe ale legislației inconsecvente și/sau neaplicate. O recomandare de bune practici ar fi includerea sesiunilor obligatorii de training (plătite) a personalului medical care se ocupă de dezinfectare pentru ca produsele să fie folosite în mod corect. 

Lipsa de reacție a parchetelor (DNA, DIICOT, Parchetul General) este aproape inexplicabilă din moment ce informații noi au venit pe mai multe filiere, iar SRI susține că a trimis peste 100 de informări instituțiilor statului. PACT cere totodată să se comunice public când au fost trimise aceste informări de către SRI si la cine au ajuns acestea.

Straniu mai este și faptul că spitalul SRI folosea aceleași produse despre care instituția primise cu ani în urmă sesizări, alimentând și mai mult sentimentul că există într-adevăr o “caracatiță” care face jocurile în domeniul sănătății, sau o lipsă completă de comunicare eficientă între instituțiile statului român. Cert este că scandalul Hexi Pharma a scos la lumină niște inadecvări din sistemul medical și judiciar care trebuie remediate urgent. Demisia (mult așteptată) a Ministrului Sănătății este doar (un mic) prim pas.