În ultimii ani, producția culturală din România a ajuns să fie apreciată și cunoscută la nivel internațional mai mult decât pe plan local, rivalizând, ca factor de promovare, cu producțiiile marilor puteri economice și culturale ale Europei. Într-o ierarhie a producției culturale făcută de cercetători la universitatea MIT (Pantheon – Mapping Historical Cultural Production), România se află pe locul 34 din 190 de țări. Cultura a fost, este și va fi una din principalele cărți de vizită ale României. Cu toate acestea, resursele alocate sectorului cultural indică lipsa de importanță și viziune care i se acordă în prezent.

În 2016, bugetul alocat Ministerului Culturii a fost de 773,261 milioane de lei, aproximativ 0,1% din PIB, în vreme ce, în Franța, bugetul este de 1% din PIB și se ridică la aproximativ un miliard de euro. Cheltuielile de personal însumează 14,568 de milioane de lei din bugetul alocat iar pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente exercițiului financiar 2014-2020 au fost alocate 200 de milioane de lei.

Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) consideră că identitatea națională și prestigiul țării pe plan extern sunt strâns legate de respectul pe care un stat îl acordă culturii. Astfel, PACT propune un set de măsuri pentru trei domenii majore în cultura română: cinematografie, artele spectacolului și patrimoniu cultural.

1. I.             Revigorarea cinematogafiei naționale

În 1990, în România funcționau 450 de săli de cinematograf, număr care a scăzut dramatic de-a lungul timpului, ajungându-se în prezent la aproximativ 130 de săli funcționale, majoritatea private sau înglobate în mall-uri și multiplexuri. Deși elogiată la festivalurile de film din străinătate, situația cinematografiei din România este diferită de imaginea strălucitoare pe care cineaștii o afișează pe covorul roșu. Numărul spectatorilor a cunoscut un declin vertiginos în primii ani de după Revoluție. Dacă un film realizat de regizorul Sergiu Nicolaescu în anii 1980 era vizionat de 5 milioane de spectatori, astăzi un film care adună 60.000 de spectatori poate fi considerat un success de box-office. 

Propunerile PACT:

a. Modificarea regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Național al Cinematografiei în scopul eficientizării activității acestuia. Regândirea modului de funcționare a CNC, implementarea unor criterii clare de finanțare

b. Conceperea unor programe și strategii în domeniul cinematografiei care să susțină creșterea și educarea publicului interesat să vizioneze și să înțeleagă filmele românești

c. Instituirea unor priorități și lansarea unor sesiuni de finanțare pe bază de selecție de proiecte prioritare, cu finanțare de la bugetul Ministerului Culturii

d. Inițierea unui dialog internațional între CNC, reprezentanții Ministerului Culturii din România și reprezentanții celorlalte cinematografii naționale europene

e. Elaborarea proiectului unei noi legi a cinematografiei care va reglementa organizarea instituțiilor de film din subordinea Ministerului Culturii

f. Subvenționarea unor festivaluri de film de interes național – festivaluri studențești, festivaluri experimentale

g. Reorganizarea Arhivelor Naționale de Film și dezvoltarea unor metode inovatoare de conservare și arhivare pentru peliculele de film.

II. Stimularea artelor spectacolului – dans, muzică, teatru, operă

La baza dezvoltării economiei creative s-au aflat interese de natură culturală, simbolică şi, nu în ultimul rând, financiară. Instituțiile de spectacol din România (teatre, opere, filarmonici, orchestre, ansambluri etc.), cele mai multe aflate în subordinea autorităților locale, s-au confruntat cu dificultăți financiare majore, ceea ce se reflectă în numărul redus de spectacole și auditori. În anul 2014, numărul românilor prezenți la un spectacol de teatru, operă, dans contemporan sau filarmonică a fost de circa 2,95 milioane (sub 15% din populația totală), cu o treime mai puțin față de 1990. De asemenea, studiile arată că românii cheltuie cel mai puțin din Uniunea Europeană atunci când vine vorba de activități culturale (4,5% din totalul veniturilor salariale, conform EUROSTAT), fonduri care merg prioritar către serviciile de cablu TV și radio, în defavoarea cărților, muzeelor și spectacolelor.

Propunerile PACT:

a. Identificarea spaţiilor pentru spectacole, locaţii specifice, dotate cu echipamente care să vină în întâmpinarea nevoilor mai multor genuri de spectacole

b. Identificarea unor specialiști în fundraising cultural – elaborarea unor cursuri specializate care ar putea pregăti astfel de persoane pentru strângerea de fonduri

c. Îmbunătățirea relației dintre scena independentă și instituțiile statului

d. Deschiderea unei căi de dialog între artiştii din România, nu doar din zona teatrului, ci şi interdisciplinar

e. Simplificarea procedurii de depunere a dosarelor în cadrul concursurilor de proiecte şi competiţii pentru aceleaşi linii de finanţare

f. Dezvoltarea unei platforme care le-ar facilita tinerilor artiști experiența pe scenele internaționale, în paralel cu un program de mentorat sub semnul libertății și creativității

g. Stabilirea unui cadru legislativ corespunzător pentru statutul artistului din toate zonele creative

h. Organizarea unor cursuri de educaţie financiară culturală pentru lucrătorii în instituţiile publice de cultură

i. Tehnologizarea unor săli existente de spectacole aflate în administrarea locală.

III. Reabilitarea patrimoniului cultural

Starea de conservarea a patrimoniului cultural construit la nivel național este critică. Degradarea accelerată a monumentelor istorice înseamnă pierderea ireversibilă a unor bunuri culturale comune și dizolvarea identității culturale. Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, demarat de Ministerul Culturii încă din anii 1990, are un buget anual de circa 5 mil. euro, în condițiile în care 30% dintre cele aproape 30.000 de monumente istorice din România sunt estimate a fi în pericol, iar 35% degradate. O altă problemă majoră este cea a degradării fațadelor din centrele urbane ale României, în condițiile în care Legea Fațadelor nr. 153/2011 nu a fost pusă în aplicare. Doar în municipiul București municipalitatea a identificat în anul 2015 peste 2.200 de imobile aflate în această situație.

Propunerile PACT:

a. Identificarea și inventarierea imobilelor clasate ca monumente istorice (sunt 438 de monumente catalogate în present conform ultimei Liste a Monumentelor Istorice realizate în 2010)

b. Evaluarea cu privire la situația reală a stării infrastructurii culturale din mediul urban, orașe mici și din mediul rural

c. Realizarea unei baze de date cu privire la starea clădirilor, stabilirea proprietarilor și catalogarea situației administrative a respectivelor clădiri  

d. Realizarea în proporție de cel puțin 70% a cadastrului specializat al monumentelor istorice

e. Inițierea unui program național de reabilitare a infrastructurii culturale din mediul rural și din orașe mici.

f. Elaborarea și executarea politicilor culturale de protejare a patrimoniului la nivel național și local în cadrul unui parteneriat între Guvern și sociatatea civilă      

g. Inițierea unui grup de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului, un document legislativ care va proteja patrimoniul cultural în toate formele sale

h. Stabilirea de planuri integrate de amenajare a teritoriului și de management a monumentelor istorice de natură să le susțină rolul de catalizator și agregator social

i. Consolidarea clădirilor de patrimoniu cu risc seismic ridicat, în care funcționează instituții de cultură

j. Consolidarea și modernizarea MNIR și a altor câteva instituții muzeale cu impact cultural major în viața comunității

k. Construirea unei săli moderne de spectacole în București, favorizând dezvoltarea festivalurile-simbol, cum ar fi Festivalul George Enescu

l. Conservarea patrimoniului BNaR și înscrierea BNaR într-o rețea a bibliotecilor digitalizate, care ar da accesibilitate cercetătorilor din întreaga lume la patrimoniul Bibliotecii Naționale din București

m. Inițierea unui sistem de stimulente fiscale de natură să faciliteze și să susțină ansamblul de activități de protejare a monumentelor de către deținătorii privați

n. cartografierea și protejarea zonelor de patrimoniu cu importanţă arhitecturală aflate în arii afectate de distrugeri și demolări

o. îmbunătăţirea infrastructurii specifice pentru găzduirea unor evenimente culturale de amploare în fiecare municipiu reședință de județ

p. Dezvoltarea și diversificarea ofertei specifice a muzeelor, în special prin integrarea dimensiunii participative și prin accentuarea rolului educațional și de protejare a identităților culturale pe care îl are acest tip de instituție.

Pentru a contribui la „PACTul pentru România”, capitolul „Împreună pentru o cultură autentică”, vă rugăm să accesați următorul link: http://www.pactpentruromania.ro/cultura