ÎMPREUNĂ PENTRU: Fonduri Europene

Diagnostic

• Pentru exercițiul financiar 2007-2013, România a absorbit numai 70% din fondurile europene alocate. Numai Croația a avut o performanță mai proastă, cu 65% din fonduri (alocate începând cu 2010) absorbite. Bulgaria a reușit să absoarbă 90% din fondurile alocate, iar Polonia 95%. Media pe UE la absorbția de fonduri a fost 90% pentru cele 28 state membre.

PACT 1: Îmbunătățirea programării și implementării fondurilor europene

  Comisia Europeană impune, pe bună dreptate, condiții riguroase în folosirea fondurilor europene. Din păcate, autoritățile publice din România adaugă multe ale condiționalități/reguli/proceduri chiar și atunci când nu ne cere nimeni acest lucru. Se ajunge astfel la proceduri greoaie și lungi, și la o performanță slabă în sistem. Practic, se ajunge la rate de absorbție scăzute.

Direcții de acțiune

• Simplificarea ghidurilor solicitanților și a procedurilor de evaluare, selecție și implementare a proiectelor cu finanțare europeană.
 Realizarea unui mecanism de elaborare a ghidurilor beneficiarului pe toate liniile de finanțare, în consultare cu actorii publici și mediul privat, care să permită lansarea de urgență a tuturor apelurilor de proiecte aferente anului 2016, dar și aferente anilor următori. Ghidurile, în acest moment, sunt documente stufoase, cu proceduri greoaie în evaluare și implementare, care duc la perioade foarte lungi în evaluare, dificultăți mari la implementarea proiectelor și chiar corecții semnificative pe multe dintre proiecte. Exemple de succes în absorbția de fonduri europene din țări precum Polonia pot fi folosite pentru simplificarea mecanismului de absorbție a fondurilor din România. În acest sens, următoarele acțiuni trebuie întreprinse:
• Organizarea, în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, de sesiuni de informare și transfer de know-how cu autoritățile de resort din țări cu rate mari de absorbție;
• Preluarea modelelor respective, adaptate la legislația națională și modificarea întregului sistem de gestionare a fondurilor în sensul eficientizării acestuia;
• Stabilirea unui sistem instituționalizat de consultări periodice și schimb de experiență între Autoritățile de Management, Organismele Intermediare (inclusiv Agențiile de Dezvoltare Regională) și solicitanții/beneficiarii de fonduri europene.

• Realizarea de sisteme de depunere și evaluare online a proiectelor pe toate Programele Operaționale.
Astfel de sisteme asigură, pe de o parte, o transparență totală în procesul de depunere și evaluare a proiectelor, iar pe de altă parte asigură o eficiență crescută în evaluarea proiectelor. Aceste sisteme trebuie corelate cu simplificarea procedurilor de evaluare, precum și cu o cuantificare foarte precisă a criteriilor utilizate în evaluarea proiectelor depuse prin eliminarea ambiguităților și a criteriilor interpretabile. Implementarea sistemelor de depunere și evaluare online, precum și simplificarea procedurilor și clarificarea și cuantificarea criteriilor de evaluare este în responsabilitatea Autorităților de Management ale programelor aferente, acestea fiind organismele ce pot realiza astfel de acțiuni, în colaborare cu Organismele Intermediare și cu solicitanții/beneficiarii de fonduri.

• Implementarea unui sistem care să permită aplicanților pe fonduri europene să urmărească circuitul parcurs de propria cerere de finanțare.
 Un asemenea sistem ar ajuta nu numai la crearea unui sistem mai transparent dar ar ajuta și la identificarea eventualelor “dopuri” în sistem. Dacă aceste întârzieri sunt identificate în timp real, există șanse mai mari ca ele să fie rezolvate. Sistemul mySMIS trebuie finalizat de urgență (la nivelul lunii martie 2016 este încă în lucru/testare, deși contractul de elaborare a platformei mySMIS a fost finalizat de foarte multă vreme).

• Implementarea unui sistem de criterii de performanță în cadrul Autorităților de Management și a Organismelor Intermediare, 
care să impună obținerea de rezultate și niveluri ridicate de eficiență în activitatea angajaților instituțiilor implicate în managementul fondurilor europene. Această măsură va avea rolul de responsabilizare a funcționarilor în domeniu, impunând plata cel puțin a unei părți din salariu în funcție de rezultatele obținute, dar și atragerea răspunderii personale în cazul evaluării și monitorizării proiectelor cu finanțare europeană. Măsura trebuie implementată în corelare cu un sistem atractiv de remunerare, pentru a asigura implicarea de personal calificat și competent, care să fie capabil de performanța cerută, în activitatea prestată. Efectele așteptate sunt:
• Eficientizarea proceselor și procedurilor în managementul și absorbția fondurilor europene;
• Reducerea timpilor de evaluare a proiectelor;
• Reducerea problemelor în implementare și, implicit, a corecțiilor financiare aplicate;
• Reducerea numărului de proiecte cu finanțare aprobată la care beneficiarii renunță;
• Îmbunătățirea colaborării între Autoritățile de Management și Organismele Intermediare, inclusiv printr-un sistem de schimb de date automatizat și modern (fără prelucrări manuale ale datelor, așa cum s-a întâmplat în perioada de programare 2007-2013).

• Regândirea împărțirii sarcinilor între Autoritățile de Management (AM) și Organismele Intermediare (OI) - AM-urile trebuie să joace un rol strategic, OI-urile trebuie să joace un rol operațional.
 Agențiile de Dezvoltare Regională și-au dovedit eficiența în perioada de programare 2007-2013. Rolul lor ca Organisme Intermediare ar trebui extins și la alte programe în afară de Programul Operațional Regional. Totodată, AM-urile ar trebui să delege mai multe sarcini operaționale către OI-uri, intervenind doar acolo unde este strict necesar și asigurănd mai degrabă direcțiile strategice ale programelor operaționale.

• Dezvoltarea unui sistem performant de monitorizare și evaluare a programelor și proiectelor finanțate din fonduri europene.
 În ciclul de programare 2014-2020 se pune accentul nu doar pe rata absorbției, ci pe impactul efectiv al proiectelor finanțate. Pentru a putea raporta o situație cât mai exactă partenerilor europeni, Autoritățile de Management trebuie să gândească sisteme complexe de monitorizare și evaluare, bazate pe indicatori de tip SMART (specifici, măsurabili, accesibili, relevanți și ancorați în timp), colectați și centralizați într-un mod cât mai transparent.

PACT 2: Un sistem de achiziții publice corect și eficient

  Sistemul de achiziții publice în România este deficitar. Criteriul „prețul cel mai scăzut”, folosit pentru aproximativ 95% din achiziții, duce la lucrări de proastă calitate, cu o durată de viață scăzută și cu costuri mari pe întreaga viață a proiectului. Contestațile care prelungesc mult aproape fiecare proces de achiziție reflectă atât carențe ale sistemului de achiziții publice cât și slaba pregătire ale autorităților contractante în pregătirea unor documentații de atribuire solide și în evaluarea ofertelor.

Direcții de acțiune

• Implementarea corectă a noii legi a achiziților publice:
 Avem o strategie pe achiziții publice și o nouă lege pe domeniu. Avem de asemenea o nouă instituție responsabilă pentru managementul achiziților publice din România – ANAP (Agenția Națională a Achiziților Publice). Aceste reforme legislative și instituționale ar trebui susținute în următorii ani pentru a scădea în mod real ponderea achiziților publice care se fac după criteriul „prețul cel mai scăzut”. În același timp, trebuie elaborat un ghid de bune practici, inclusiv cu exemple ale autorităților publice care au gestionat în mod corect proceduri de achiziții publice care au asigurat calitatea lucrărilor.

• Ridicarea pragurilor pentru achizițile directe:
 Într-o încercare de a elimina corupția în achizițile publice (lucru ce nu a fost realizat nici în țările cele mai dezvoltate), noua reformă a achiziților publice prevede scăderea pragurilor pentru achizițile directe. Este discutabil dacă o asemenea măsură chiar va avea efectul scontat și se creează, din păcate, întârzieri și complicații (de exemplu, contestații) pentru beneficiarii fondurilor europene. Comisia Europeană recomandă un prag superior de €5,225,000 pentru achizițile directe pe majoritatea contractelor de lucrări și un prag superior de €209,000 pentru majoritatea contractelor de achiziții produse și servicii. În România, pragurile pe achiziții directe sunt: €100,000 pentru contractele de lucrări și €30,000 pentru produse și servicii. Aceste praguri vor fi scăzute la €60,000 și respectiv €15,000. Efectul net asupra combaterii corupției nu va fi probabil semnificativ (există alte metode de a controla acest flagel), dar efectul asupra eficienței beneficiarilor fondurilor europene va fi devastator. În mare, va crește durata medie pentru fiecare achiziție publică datorită adăugării unor pași care nu ar trebui în mod normal parcurși pentru achizițile cu valoare mică.

• Reducerea timpului de procesare a unei achiziții publice:
 În 2014 o achiziție publică dura în medie 196 zile. Trebui gândite soluții pentru reducerea duratei medii a unei achiziții publice – mai ales pentru achizițile publice pentru lucrări și/sau servicii de valoare scăzută.

• Creșterea numărului de achiziții derulate online:
 Numai 13% din achizițiile publice erau derulate online în 2014. Ar trebui încurajată derularea cât mai multor achiziții online (cât mai aproape de 100%) pentru a simplifica procedurile birocratice ce trebui urmate și pentru a scădea timpul general de procesare, dar și pentru asigurarea transparenței.

• Reducerea numărului de contestații fără o bază solidă:
 În 2014, aproximativ 10% dintre contestațiile pe achizițile publice aveau decizie nefavorabilă autorităților contractante. O atenție sporită acordată achiziților în fazele incipiente poate reduce această pondere și poate inclusiv scădea numărul de contestații efective.

PACT 3: Întărirea capacității administrative a beneficiarilor publici

  România avea în 2014 una dintre cele mai înalte rate de contractare a fondurilor europene din UE (106%), dar cea mai scăzută rată absorbție a fondurilor (52%). Capacitatea scăzută a beneficiarilor de a administra astfel de fonduri este una dintre cauzele acestei performanțe negative. Beneficiarii publici pur și simplu nu au avut echipe de management suficient de mari și suficient de bine pregătite pentru a gestiona aceste fonduri.

Direcții de acțiune

• Asigurarea unor echipe adecvate de management al proiectelor pentru principalii beneficiari ai fondurilor europene:
 România nu va putea să atragă bani dacă nu este dispusă să cheltuie bani. Fără echipe de management proiect performante, va fi dificil să atragem fonduri europene și nu numai. La un nivel macro, ar trebui ca fiecare beneficiar public major de fonduri europene (de exemplu, CNADNR, CFR, ANCPI, Primăria București, METROREX, primăriile reședințelor de județ, consiliile județene, Administrația Canalelor Navigabile etc.) să aibe minim câte un manager de proiect pentru fiecare 10 milioane Euro gestionați. Bineînțeles, fără management competent și responsabil, nici o echipă, oricât de mare, nu va face performanță. Identificarea unui manager bun este însă în egală măsură artă și știință. Salariile personalului care gestionează fonduri europene trebuie să fie pe măsura responsabilităților lor. Recomandăm menținerea nivelului sporurilor acordate la 25 de clase (62,5%) și analiza oportunității creșterii acestui prag.

• Instruirea și profesionalizarea echipelor de management prin specializări și formare continuă:
Asigurarea performanței în cadrul echipelor de management proiect poate fi asigurată prin introducerea unor criterii de performanță pentru monitorizarea activității managerilor și echipelor de management.

• Adoptarea formelor standard de contract de tip FIDIC:
 Au existat mai multe încercări eșuate de a adopta forme standard de contract pentru a pune relația dintre autoritățile publice românești și furnizorii de bunuri/servicii pe baze clare și solide. Formele de tip FIDIC (cel puțin FIDIC verde, galben și roșu), utilizate în întreaga lume, ar trebui adoptate prin lege și în România.

• Creșterea calității proiectării și consultanței în domeniul fondurilor europene:
 Există mecanisme prin care proiectanții de lucrări și consultanții în domeniul fondurilor europene pot fi responsabilizați: asigurări profesionale, liste publice cu toate contractele atribuite și numele prestatorilor de servicii de acest tip, mecanisme de user feedback (prin care beneficiarii de astfel de servicii pot face publică evaluarea calității lor).

• Dezvoltarea unor mecanisme de propagare a bunelor practici de la nivel local:
 Există autorități publice performante în absorbția de fonduri europene. Autoritățile de Management și Organismele Intermediare ar trebui să asigure cadrul prin care acești beneficiari „de succes” pot împărtăși altor autorități locale/județene/naționale rețeta pe care au aplicat-o în atragerea de fonduri europene.

• Îmbunătățirea programelor dedicate comunităților marginalizate:
 Fondurile europene ar putea capacita procesul de implicare a tuturor cetățenilor – indiferent de etnie, sex etc. – în procesul de dezvoltare a țării. România poate construi pe experiența acumulată prin programul LEADER și poate deveni un exemplu pentru modul în care abordează noul mecanism de tip CLLD (dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității). CLLD se adresează tocmai grupurilor vulnerabile și marginalizate. Pentru a putea avea succes, Autoritățile de Management trebuie să investească resurse în dezvoltarea capacității acestor grupuri pentru gândirea, implementarea și monitorizarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

PACT 4: Întărirea capacității de negociere cu Comisia Europeană

  România are nevoie de guverne puternice care să poată negocia de la egal la egal cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a apăra și susține interesele țării. Pentru a putea negocia eficient însă, mai exact pentru a ști ce să cerem, trebuie să ne știm nevoile bine. Din păcate, ne definim nevoile numai atunci când ne-o cere Comisia Europeană.

Direcții de acțiune

• Întărirea lobby-ului românesc la Bruxelles și în alte centre de putere globală:
 Este important să avem un grup puternic de lobby care să apere interesele României peste hotare. Acest grup poate fi finanțat prin acțiuni ale Statului Român, în colaborare cu societatea civilă și cu mediul privat. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu alte autorități naționale, trebuie să gândească și să pună un aplicare un program pentru formarea și poziționarea în funcții cheie în instituții europene, transatlantice și globale a specialiștilor români.

• Definirea clară a nevoilor:
   Fără a avea nevoile definite în mod clar, România nu poate să negocieze eficient cu Comisia Europeană. Piatra de temelie a unei negocieri de succes este să știi ce să ceri. Tabelul de mai jos include o trecere în revistă a nevoilor identificate în câteva sectoare majore. Sunt însă câteva domenii (infrastructura educațională, infrastructura de sănătate, patrimoniul cultural, consolidarea clădirilor cu risc seismic, împăduriri) unde nevoile nu sunt clar definite. Fără a avea o imagine de ansamblu a acestor nevoi, România nu va putea avea o absorbție eficientă nici în această perioadă de programare.