DIASPORA

ÎMPREUNĂ pentru o singură Românie: Valorificarea potențialului strategic al diasporei românești

 PACT 1: Implicarea unui număr cât mai mare de români din diaspora în procesul de dezvoltare a României

În străinătate s-au format, până acum, zeci de mii de studenți, profesioniști, antreprenori și oameni de cultură capablili să-și aducă o contribuție majoră la reconstrucția României. Dacă ne dorim o țară mai bună, implicarea acestora în viața politică, economică, științifică, socială, culturală a țarii trebuie să devină o prioritate pentru statul român. PACT consideră că cetățenii români din diaspora pot contribui decisiv la dezvoltarea României, inclusiv prin implicarea lor în procesul electoral. Din cei peste 4 milioane de români din diaspora mai puțin de 20% sunt înscriși pe listele electorale (adică cu drept de vot), mai puțin de 9% au votat la ultimele alegeri prezidențialele (2014, care a văzut un număr record de voturi din diaspora) și mai puțin de 4% au votat la ultimele alegeri parlamentare (2012). Acest număr reprezintă aproximativ 20-25% din populația totală a românilor.

 

Direcții de acțiune

  • Derularea unui proiect de “cartografiere a diasporei” pentru aflarea numărului, situării și caracteristicilor socio-demografice ale românilor din diaspora, inclusiv studenți și absolvenți.
  • Implicarea tuturor autorităților competente din diaspora (ambasade) într-o campanie de promovare a înscrierii pe listele electorale a cetățenilor români cu domiciliu în străinătate.
  • Stabilirea numărului de parlamentari care reprezintă diaspora folosind aceleași norme de reprezentare stabilite prin lege (73.000 de locuitori la un deputat și 168.000 la un senator). În momentul de față avem 4 deputați și 2 senatori care reprezintă românii din diaspora, când normal ar fi să avem  cel puțin 7 deputați și 3 senatori la cei 530.000 de cetățeni români înscriși pe listele electorale din diaspora (folosind datele de la BEC din noiembrie 2014). Este important ca acest număr de parlamentari să se poată schimba în funcție de numărul actualizat al cetățenilor români înscriși în urma recensământului de mai sus.
  • Introducerea votului electronic pentru cetățenii români din diaspora (care, desigur, include și înregistrarea lor online) SAU modificarea legii votului prin coresponență pentru a permite înregistrarea online a cetățenilor cu drept de vot și înscrierea lor până cu 2 zile înainte de scrutin.
  • Eficientizarea și modernizarea activităților consulare și acordării de asistență cetățenilor români din afara granițelor, prin informatizarea serviciilor consulare și reducerea birocrației. Susținem analizarea oportunității reducerii numărului taxelor consulare și a costurilor administrative. Pentru a oferi o calitate mai bună serviciilor oferite cetățenilor români din străinătate, statul român ar trebui să investească mai mult în infrastructura sediilor și în pregătirea profesională a funcționarilor consulari.

 

PACT 2: Încurajarea culturii civice în rândul cetățenilor români din diaspora prin implicarea lor directă

 

 

Direcții de acțiune

  • Înființarea unui organism independent de reprezentare a comunităților românești din străinătate (baza legală a fost stabilită prin legea 299/2007).
  • Încurajarea cetățenilor români din diaspora să participe la inițiative cetățenești.
  • Înființarea unui Corp de Experți din Diaspora ai Statului Român care să ofere consultanță periodică instituțiilor publice cu rol-cheie în sectorul public.

 

PACT 3: Utilizarea numărului mare de antreprenori și investitori români din străinătate pentru a stimula economia românească

Antreprenorii români care au părăsit România și-au făcut un nume în țările care i-au adoptat. Ei sunt cei care cunosc cel mai bine situația din România și oportunitățile pe care această țară le poate oferi lor sau investitorilor străini. Aceștia trebuie să fie ambasadorii noștri în lume când vine vorba de investiții străine, pentru că implicarea lor are capacitatea de a stimula pozitiv economia românească.

 

Direcții de acțiune

  • Instituirea unui program de atragere a investițiilor străine directe în România prin intermediul comunităților de afaceri românești de peste hotare, cu sprijinul asociațiilor investitorilor străini din România și cu suportul camerelor de comerț bilaterale.
  • Dezvoltarea unor centre de cercetare și inovare industrială în sistem integrat public-privat pentru cei mai buni ingineri și cercetători din țară și din străinătate.

 

PACT 4: Stimularea reîntoarcerii și participării active a românilor din diaspora la dezvoltarea satului românesc

O cercetare de piață din 2015 a arătat că 62% dintre românii care au emigrat vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România. Ei doresc să investească în deschiderea unei afaceri în țara natală, iar un procent de 81% dintre ei trimit regulat bani în România. Susținem valorificarea experienței românilor care au muncit în străinătate în sectorul agricol sau zootehnic.

 

Direcții de acțiune

  • Utilizarea fondurilor europene, ca instrument pentru încurajarea întoarcerii românilor în vatra satului şi pentru investirea banilor în agricultură, zootehnie, în sectorul agroalimentar sau în servicii rurale.
  • Oferirea de facilități financiare ori de ordin administrativ la restabilirea în țară, prin alocarea unei investiții egale cu suma pe care cetățeanul dorește să o investească în afacerea din România.
  • Statul trebuie să creeze facilități pentru românii care se întorc din diaspora și care vor să muncească acasă, în agricultură, zootehnie și industria alimentară. Agricultura modernă, mecanizată, poate genera câștiguri mai mari decât în alte domenii economice, iar acest lucru este cât se poate de evident în statele dezvoltate din UE.

 

PACT 5: Încurajarea reîntoarcerii în țară a absolvenților și cetățenilor români din diaspora

Repatrierea (brain-regain) este un concept care poate să ajute foarte mult contextul actual din țară. Pentru a mări rata celor care sunt dispuși să revină în țară este nevoie ca legislația să le permită și să stimuleze o astfel de mutare, fără să le pună piedici nedorite.

 

Direcții de acțiune

  • Dinamizarea procesului de recunoaștere a diplomelor și a altor certificări academice și profesionale obținute în străinătate de către cei aflați peste hotare, români și străini deopotrivă.
  • Oferirea de facilități financiare la (re)stabilirea în țară, sub forma unor deduceri fiscale pentru o perioadă determinată, acordate tinerilor absolvenți sau antreprenori români din străinătate.
  • Dezvoltarea unui website (portal) interactiv cu informații utile pentru românii din diaspora care doresc să se întoarcă în România, dar și pentru străinii care aleg țara noastră ca destinație de carieră.
  • Introducerea procedurilor de recrutare “online” pentru candidații la funcții publice aflați în străinătate.

 

PACT 6:  Implicarea diasporei în activități de lobby în statele în care este prezentă

Vectorii de influență din diaspora românească și organizațiile românești din întreaga lume sunt o resursă strategică pentru consolidarea influenței României peste hotare. Contextul favorabil de energie civică și resursele intelectuale de care dispune România peste hotare rămân însă nevalorificate – în parte datorită persistenței unor ezitări în ceea ce privește orientarea categorică a politicii externe a României către Vest și în parte datorită lipsei de viziune strategică asupra modului în care diaspora românească poate fi activată prin intermediul vectorilor săi de influență.

 

Direcții de acțiune

  • Sprijin direct pentru membrii activi si vectorii de influență la nivel local și național în diferite țări de importanță strategică pentru România care să vină sub forma unor seminarii educaționale despre prioritățile strategice ale României în țara gazdă, coordonare mai strânsă cu structurile reprezentative oficiale și sprijin financiar de tip seed funding pentru proiecte de comunitate dezvoltate de acești membri.
  • Sprijin pentru constituirea de structuri asociative pentru acești membri activi – organizații cu roluri limitate, dar importante, de coordonare, sincronizare și strângere de fonduri.

 

Bibliografie 

  1. http://www.istat.it/it/archivio/162251
  2. http://www.ine.es/en/prensa/np948_en.pdf
  3. https://ergebnisse.zensus2011.de/#dynTable:statUnit=PERSON;absRel=ANZAHL;ags=00,02,01,13,03,05,09,14,16,08,15,12,11,10,07,06,04;agsAxis=X;yAxis=MHGLAND_HLND
  4. http://factfinder.census.gov/faces/tableservices/jsf/pages/productview.xhtml?pid=ACS_09_1YR_B04003&prodType=table
  5. http://www.cbs.gov.il/reader/shnaton/templ_shnaton_e.html?num_tab=st02_08x&CYear=2014
  6. http://www.theguardian.com/uk-news/2014/may/14/romanian-bulgarian-workers-in-britain
  7. http://www.ons.gov.uk/ons/rel/migration1/population-by-country-of-birth-and-nationality/2012/population-by-country-of-birth-and-nationality-tables-january-2012-to-december-2012.xls
  8. http://www12.statcan.gc.ca/nhs-enm/2011/dp-pd/dt-td/Rp-eng.cfm?LANG=E&APATH=3&DETAIL=0&DIM=0&FL=A&FREE=0&GC=0&GID=0&GK=0&GRP=1&PID=105396&PRID=0&PTYPE=105277&S=0&SHOWALL=0&SUB=0&Temporal=2013&THEME=95&VID=0&VNAMEE=&VNAMEF=
  9. http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/bevoelkerungsstruktur/bevoelkerung_nach_staatsangehoerigkeit_geburtsland/index.html
  10. http://www.npdata.be/BuG/155-Vreemde-afkomst/Vreemde-afkomst.htm