ÎMPREUNĂ PENTRU: O CULTURĂ AUTENTICĂ.
PACT 1: Revigorarea cinematografiei naționale
Conform Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 328/2006, cinematografia se definește ca fiind industria culturală, de importanţă naţională, care creează plusvaloare prin exploatarea şi răspândirea diversităţii culturale, și care are drept scop realizarea, distribuirea şi exploatarea filmelor cinematografice, incluzând totalitatea activităţilor şi persoanelor care activează în acest domeniu.
În 1990, în România funcționau 450 de săli de cinematograf, număr care a scăzut dramatic de-a lungul timpului, ajungându-se în prezent la aproximativ 130 de săli funcționale, majoritatea private sau înglobate în mall-uri și multiplexuri. Deși elogiată la festivalurile de film din străinătate, situația cinematografiei din România este diferită de imaginea strălucitoare pe care cineaștii o afișează pe covorul roșu. Numărul spectatorilor a cunoscut un declin vertiginos în primii ani de după Revoluție. Dacă un film realizat de regizorul Sergiu Nicolaescu în anii 1980 era vizionat de 5 milioane de spectatori, astăzi un film care adună 60.000 de spectatori poate fi considerat un success de box-office.
Direcții de acțiune:
PACT 2: Artele spectacolului – dans, muzică, teatru, operă
La baza dezvoltării economiei creative s-au aflat interese de natură culturală, simbolică şi, nu în ultimul rând, financiară. Instituțiile de spectacol din România (teatre, opere, filarmonici, orchestre, ansambluri etc.), cele mai multe aflate în subordinea autorităților locale, s-au confruntat cu dificultăți financiare majore, ceea ce se reflectă în numărul redus de spectacole și auditori. În anul 2014, numărul românilor prezenți la un spectacol de teatru, operă, dans contemporan sau filarmonică a fost de circa 2,95 milioane (sub 15% din populația totală), cu o treime mai puțin față de 1990. De asemenea, studiile arată că românii cheltuie cel mai puțin din Uniunea Europeană atunci când vine vorba de activități culturale (4,5% din totalul veniturilor salariale, conform EUROSTAT), fonduri care merg prioritar către serviciile de cablu TV și radio, în defavoarea cărților, muzeelor și spectacolelor. Datorită unui interes tot mai crescut al activităților din domeniul cercetării ştiinţifice și al elaborării de strategii culturale, în ultima perioadă s-a pus un accent semnificativ pe sectoarele culturale şi creative din România. Pentru deschiderea pieței culturale românești, pentru internaționalizarea produselor oferite și pentru dezvoltarea unui ghid de bune practice care să faciliteze promovarea produselor culturale de valoare, trebuie stabilite următoarele direcții de acțiune:
Direcții de acțiune: