ÎMPREUNĂ PENTRU – O Nouă Arhitectura Curriculară

Sistemul educațional din România a rămas în urmă față de cele prezente în alte țări precum Țările Nordice, Franța, Marea Britanie, Canada, șamd. Aceste țări au reușit să implementeze reforme vitale în acest domeniu, reforme care au rezultat în primul rând în creșteri economice semnificative. Un sistem educațional eficient și bine gândit este cheia pentru o mai bună dezvoltare a următoarelor generații, și rezultă într-un procentaj mult mai mare de studenți cărora “le place cartea”. Un astfel de sistem duce la o rată mult mai mica a tinerilor rămași cu aversiuni față de școală și reduce abandonul școlar. Atunci când un tânăr student poate fi convins că școala e “cool”, șansele cresc ca acel student să-și urmeze interesul de dezvolare academică pe cont propriu.

Pentru crearea unui sistem educațional modern într-o țară precum România, este nevoie în primul rând de o nouă arhitectură școlară care s-ar baza următoarele 2 premize, explicate în detaliu de Marian Staș, expert în educație. În primul rând, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice va coordona învăţământul preuniversitar în parteneriat cu unităţile de învăţământ, asigurând un raport echitabil şi armonios între nevoile curriculare de sistem, la nivel naţional, şi cele de nivel local, acționând pe principiul descentralizării curriculare comprehensive. În al doilea rând, unităţile de învăţământ liceal se vor ocupa de organizarea examenului de admitere a absolvenţilor învăţământului gimnazial, potrivit unor standarde și criterii proprii, stabilite şi aprobate de consiliile profesorale şi consiliile de administraţie în parteneriat cu comunităţile locale.

Schimbarea de paradigmă în absența conversației despre valorire cultivate în școală este imposibilă – atât conceptual, cât și structural, fie că vorbim de curaj, integritate, patriotism, respect față de sine și de cei din jur, asumare a învățării la nivel individual etc. La fel, schimbarea de paradigmă este imposibilă tehnic, în absența proiectelor transfor­maționale care dau viață valorilor, odată acestea definite și acceptate de societate. Trei sunt proiectele menite să schimbe comportamentele din școală și, pe această bază, să schimbe deprinderile și apoi să genereze atitudini noi, respectiv noi mentalități: o ARHITECTURĂ CURRI­CULARĂ nouă; o ARHITEC­TURĂ DE RESURSE UMANE nouă; și o ARHITECTURĂ INSTITU­ȚIONALĂ nouă. Propunerile PACT pentru o nouă arhitectură curriculară sunt următoarele.

PACT 1 – Un nou cadru de învățământ

Principalele puncte ale modelului propus sunt următoarele: A) elevii, în mod autentic, devin protagoniştii principali ai demersului educaţional, care îi vizează în mod direct. B) modelul pune în fapt, în mod autentic, principiul descentralizării curriculare la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar; C) elevii parcurg mult mai puţine discipline evaluate în fiecare semestru; D) elevii pot opta şi pentru discipline "neevaluate" (în sensul că notele la aceste discipline nu intră în calculul mediilor semestriale); mesajul transmis: "dacă vrei, poţi alege şi alte discipline, care să-ţi lărgeasca orizontul cunoaşterii universale; ele nu intră la medii, dar suntem bucuroşi să-ţi oferim oportunităţi de dezvoltare, dacă eşti interesat!"; E) în fiecare semestru, elevii parcurg o combinaţie echitabilă din discipline obligatorii şi discipline la alegerea lor, din oferta scolii; F) elevii învaţă să opteze şi să-şi asume consecinţele deciziilor care îi privesc direct; G) încetează existenţa "claselor-plutoane", cu dinamica internă blocată pe cicluri de învăţământ (aproximativ aceiaşi 25-30 colegi de clasă, dintr-a V-a A, B, C... până într-a VIII-a A, B, C... şi, respectiv, dintr-a IX-a A, B, C... până într-a XII-a A, B, C...) -- acestea se înlocuiesc cu grupele/ clasele constituite flexibil pe discipline, cu dinamică semestrială (aceiaşi 25-30 colegi la disciplinele obligatorii; alţi minimum 11 colegi diferiţi, la disciplinele la alegerea elevilor, din oferta şcolii). Acesta reprezintă un model mult mai adecvat realităţii societăţii actuale, cu contexte mult mai deschise şi mai rapid schimbătoare în privinţa echipelor de lucru;  H) dispar profilurile "uman" şi "real" – acum ele sunt întreţinute artificial şi constrâng, în loc să ajute la o dezvoltare reală a adolescenţilor, potrivit aspiraţiilor proprii, descoperite în ritmul specific al fiecăruia în parte.

Direcții de Acțiune

• Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele de învăţământ/ modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel şi formă de învăţământ, precum şi numărul de ore alocat acestora.
• Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru este cuprins între maxim 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar şi maxim 30 de ore pe săptămână pentru învăţământul gimnazial, respectiv liceal.
• Planurile-cadru respectă următoarele principii de proiectare:  

1. introducerea deprinderii de a decide şi de asumare a consecințelor și costurilor deciziilor luate în privința alegerii disciplinelor de studiu evaluate, prin stabilirea unui raport echitabil între numărul disciplinelor obligatorii şi numărul disciplinelor la alegerea elevilor, din ofertele şcolilor, cu scăderea progresivă a proporţiei disciplinelor obligatorii către anii terminali ai învăţământului liceal;
2. parcurgerea, în fiecare semestru şcolar, a unui număr de discipline ale căror evaluări intră în calculul mediilor semestriale – de exemplu, între 6-8, în funcţie de nivelurile învăţământului şcolar;
3. alocarea unui număr de ore pe săptămână aproximativ egal pentru fiecare disciplină evaluată – de exemplu, între 3-5 ore săptămânal;
4. stabilirea unui efectiv minim de 12 elevi pentru desfăşurarea pe grupe a unora dintre disciplinele la alegerea elevilor;
5. parcurgerea, la alegere, a unui număr de discipline din ofertele şcolilor, ale căror evaluări nu intră în calculul mediilor semestriale/ anuale – de exemplu, 2-4 discipline semestrial, în afara programului obligatoriu.

• Pe parcursul liceului, în fiecare semestru, liceenii vor avea de studiat 8 discipline evaluate prin note ce intră în calculul mediilor semestriale/ anuale;
• Fiecare disciplină de studiu va fi acoperită timp de 3 sau 4 ore pe săptămână;
• Din cele 8 discipline de studiu vor exista cele care sunt obligatorii si care fac parte din trunchiul comun. Un exemplu ar fi 5 materii obligatorii în clasa a IX-a, 4 în clasele a X-a şi a XI-a și 3 în clasa a XII-a. Recomandările de discipline obligatorii ar fi limba și literatura română, matematica, educația fizică, istoria, geografia și o limbă străină;
• Disciplinele opționale ar trebui alese de elevi din opțiunile oferite de fiecare școală în parte. Un grup ar trebui să fie constituit din cel puțin 12 elevi și cel mult 25.
• Elevii care doresc să studieze mai mult de 8 discipline vor avea opțiunea să facă acest lucru, dar evaluările nu vor intra în calculul mediilor semestriale și/ sau anule. În schimb, evaluarea se face pe baza de portofoliu, stabilit de fiecare profesor în funcție de specificul disciplinei.

Exemplu de orar liceal – orar săptămânal cu 8 discipline evaluate semestrial (disciplinele obligatorii D1-D6 – 4 ore/săptămână;  disciplinele opționale D7-D8 – 3 ore/săptămână; TOTAL ore / săptămână: 30)

Exemplu de orar gimnazial – orar săptămânal cu 7 discipline evaluate semestrial (disciplinele obligatorii D1/D4 – 4 ore/săptămână; disciplinele D5/D7 – 3 ore/săptămână; TOTAL ore / săptămână: 25)

PACT 2 – Cariera didactică

Un model modern de arhitectură curriculară de genul celui prezentat poate fi operaţionalizat de dascăli performanţi, bine plătiţi, care au la dispoziţie opţiuni multiple de carieră profesională, între care activitatea didactică la catedră este cea definitorie, dar nu unica.

Prin personal didactic se înţelege personalul cu pregătire de specialitate care realizează în mod nemijlocit formarea şi educarea copiilor, a tinerilor şi adulţilor. Prin carieră didactică se înţelege ansamblul opţiunilor-standard puse la dispoziţia personalului didactic de-a lungul întregii activităţi profesionale, luate în calcul la vechimea în munca şi stabilirea pensiei. Cariera didactică reprezintă mecanismul principal de dezvoltare a resursei umane din educaţie.

Direcții de Acțiune

• Principiile de proiectare a traseelor de carieră ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar vor fi următoarele:

1. Existenţa unui set standard de opţiuni de carieră şi tranziţie în carieră, cu puncte de intrare-ieşire clar definite;
2. Învăţarea pe întreg parcursul traseului de carieră, în scopul dezvoltării cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinii de educatori;
3. Punerea la dispoziţia personalului didactic a unor oportunităţi de dezvoltare personală, de-a lungul întregii cariere didactice;
4. Crearea unui pachet financiar motivant, acordat pe bază de merit;
5. Existenţa opţiunii de reconversie profesională a personalului didactic, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unei noi cariere profesionale în afara învăţământului preuniversitar.

• Opţiunile-standard de carieră didactică, luate în calcul la vechimea în muncă şi stabilirea pensiei, vor fi următoarele:

1. Activitate didactică la catedră
2. Masteratul în educaţie
3. Anul sabatic
4. Manager de unitate de învăţământ preuniversitar
5. Manager de proiecte educaţionale Mentor (coach) – pentru adolescenţi şi adulţi
6. Program de reconversie profesională (tranziţie în carieră)

În situația unor alte opțiuni decât activitatea didactică la catedră, anul sabatic şi programul de reconversie profesională, norma la catedră reprezintă maximum 20% din activitatea luată în calcul la stabilirea salariului, restul de 80% reprezentând activităţi specifice respectivelor opţiuni de carieră, reglemantate de legea actualizată.

Redăm mai jos modelul unui posibil traseu de carieră tipic, cu opţiuni-standard, luate în calcul la vechimea în muncă şi stabilirea pensiei.

• Pentru formarea inițială pe filiera didactică propunem implementarea unui model reieșit în urma atelierului de lucu organizat de Marian Staș în parteneriat cu Peace Corps Romania și Casa Corpului Didactic a Municipiului București la Colegiul Național Mihai Viteazu din București (rezultatele complete for fi gasite aici). Segmentul Valori și Competențe descriu calitățile cele mai importante de dobândit în timpul universității de către viitori dascăli și calitățile care trebuie promovate către elevi de aceeași dascăli.

Tabelul următor redă structura cea mai potrivită pentru cei 3 ani de pregătire didactică, reieșită în urma consultărilor de mai sus.

Modelul de mai sus prevede un examen de testare a aptitudinilor de viitori dascăli, care să fie desfăşurat pe timpul clasei a XII-a. De asemenea, filiera didactică include puncte de intrare-ieşire în și din sistem.

• O analiza a sistemelor educaționale la nivel universitar din țările nordice ar putea bune baza unei restructurări a programului școlar din punct de vedere a organizării claselor. De exemplu, în loc de 8 cursuri pe semestru luate în paralel s-ar putea oferi aceleași 8 cursuri dar luate consecutiv, unul după celălalt dar nu în același timp. Un curs ar putea dura 2-3 săptămâni, timp în care studenții ar putea să aprofundeze doar acest curs, după care s-ar purcede la următorul curs pentru următoarele 2-3 săptămâni. Această posibilitate trebuie cel puțin explorată, dat fiind faptul că astfel de sisteme dau dovadă de rezultate mult mai performante în satisfacția studenților și calitatea generală a învățământului.