Au trecut aproape două luni de la alegerile locale, cu alaiul lor de materiale electorale ilegale, de talk-  showuri interminabile și candidați reinventați, scoși din „jobenul” de magician al vreunui partid aflat  în plină acțiune de rebranding.  

 În aceste două luni, elevii României au susținut Evaluarea Națională sau probele de Bacalaureat și se pregătesc acum, intens, pentru admiterea la liceu sau facultate. Asta se întâmplă și cu aleșii noștri, pentru care „Evaluarea Națională” (alegerile locale din iunie) a reprezentat o repetiție generală în vederea „admiterii” pe care urmează să o susțină în toamnă, la parlamentare. Dar care este miza și de ce sunt alegerile parlamentare mai importante, chiar, decât cele locale sau prezidențiale?     

În definitiv, ce este Parlamentul?

Este o instituţie de bază pentru orice democraţie, formată din reprezentanţi din toate judeţele şi din diaspora, aleşi direct de către cetăţeni. În atribuțiile sale intră adoptarea legilor, modificarea celor existente sau anularea legilor vechi.

Care este „circuitul legilor” în Parlament?

O lege adoptată de Parlament este trimisă către Preşedintele statului. Dacă Președintele o promulgă, aceasta este publicată în Monitorul Oficial şi intră în vigoare după un număr de zile specific pentru fiecare tip de lege.

Cum este organizat Parlamentul în România?

În țara noastră, Parlamentul este bicameral, format din Senat şi Camera Deputaţilor. Structurile interne ale celor două camere sunt formate din Biroul Permanent, Grupurile Parlamentare şi Comisiile Parlamentare.

Durata mandatului deputaţilor şi senatorilor este de 4 ani, dar pot fi realeşi de mai multe ori, dat fiind că numărul de mandate nu este limitat.

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal, pe liste, în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București, plus diaspora. În legislativul 2004-2008 Senatul a avut un număr de 137 de membri iar Camera Deputaților, 332 de membri. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588.

De ce sunt atât de importante alegerile parlamentare?

Alegerile reprezintă o șansă pentru cetățeni de a-i evalua pe acei parlamentari care și-au făcut datoria și care au răspuns cel mai bine necesităților lor. Implicarea cetățeanului în timpul mandatului, deși limitată, este extrem de importantă. Presiunea pe care o poate exercita asupra factorilor de decizie influențează, într-o oarecare măsură, deciziile majore. Într-un final, acestea sunt luate tot de către autoritățile publice care au fost învestite de către cetățeni să guverneze țara.

Alegerile parlamentare oferă cetățenilor posibilitatea de a învesti cu putere legislativă un număr limitat de persoane care urmează să guverneze țara într-o anumită perioadă. Pentru ca rezultatele alegerilor să exprime voința cât mai multor cetățeni, prezența unui număr mai mare de votanți în cadrul parlamentarelor reprezintă o prioritate națională.   

De ce avem un grad de interes atât de scăzut față de modul în care este administrată țara?

În România ultimilor 26 de ani, statul ne-a „educat” să nu ne implicăm civic sau politic. Cei care ne-au condus până acum au făcut eforturi uriașe de a ne descuraja să intrăm în politică. Mai mult, cuvântul „politică” a căpătat conotații negative. Perioada de 6 luni - un an de dinainte de alegeri este critică, atunci presa acordă o importanță deosebită partidelor noi și oamenilor care vor să schimbe sistemul. Este, deci, perioada cea mai importantă în care putem atrage atenția cetățenilor și îi putem determina să se implice în viața cetății.

Prezența scăzută la alegerile parlamentare va oferi funcționarilor aleași pretexte și motive de a ignora voința cetățenilor, atitudine care a intrat permanent în vocabularul românilor drept „abuz al puterii de stat”. De aceea, campaniile electorale gândite pentru cetățeni trebuie să atingă câteva puncte importante: cetățenii trebuie instruiți să se informeze cât mai bine despre programul fiecărui partid sau candidat electoral în parte, despre ceea ce respectivul candidat a realizat până la alegeri și despre modul în care și-a ținut promisiunile. În acest sens, Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor a demarat proiectul „Prima dată contează”, camuflat într-un joc de cuvinte care să atragă interesul și curiozitatea tinerilor pentru clipul de promovare și informațiile din spatele site-ului. Ce se află de fapt în spatele conceptului? Aici veți găsi mai multe informații și un clip minunat, realizat de către echipa comunității PACT: http://primadataconteaza.ro/