PISA: 40% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional.

PISA: 40% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional.


România alocă aproximativ 3% din PIB pentru sectorul educațional față de 5.25% media în UE cu toate că ar trebui să aloce 6% din PIB conform Legii Educației Naționale - art. 8, iar salariile de pornire din sector sunt printre cele mai scăzute din Europa.


Rezultatele testelor PISA (Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor) arată că 37.3% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional (adică, știu să citească, însă nu înțeleg ce citesc). 25% din populația Roma este analfabetă.


Diferența la competențe matematice între un elev din România și media pe țările OECD este de aproximativ 1.5 ani de școlarizare.


Numai 59% din copiii din mediul rural, și numai 37% din copiii de etnie Roma sunt înscriși la o grădiniță.


Aproximativ 18.5% din elevii din România părăsesc școala timpuriu. Pentru copiii de etnie Roma, rata părăsirii timpurie a școlii este de 90%.


România are una din cele mai mari rate de tineri inactivi în UE – 20% pentru grupa de vârstă 15-29 ani, iar rata șomajului în rândul tinerilor este de 12%.


Legislația din România este relativ generoasă cu proaspetele mame, acestea beneficiind atât de concediu de maternitate cât și de concediu de creștere a copilului. Nu există însă o infrastructură de creșe pe măsură, care să permită mamelor care doresc să își continue cariera profesională alternativă la concediul de creștere al copilului. În 2015, numai 2.5% din copiii cu vârstă de 0-3 ani erau înscriși într-o formă de învățământ antepreșcolar.  


În 2014, numai 59% dintre copiii din mediul rural cu vârsta de 3-6 ani erau înscriși într-o grădiniță. Lipsa de infrastructură și programe educaționale adecvate îi condamnă pe acești copii la un start mai încet în viață față de copiii din mediul urban. Un obiectiv clar pentru România este creșterea ponderii copiilor din mediul rural cu vârsta de 3-6 ani înscriși într-o formă de învățământ preșcolar. Un obiectiv clar stabilit împreuna cu Comisia Europeană este scăderea la 11.3% a ratei de părăsire timpurie a școlii, până în 2020.


În 2014, aproximativ 24% din populația cu vârstă de 30-34 ani avea educație terțiară. La nivelul UE, media pe același indicator era 37.9%. O pondere mai mare a populației cu educație terțiară înseamnă și o productivitate mai mare și o performanță mai bună a economiei.  O țintă pentru România ar trebui să fie creșterea la 40% a ponderii populației cu vârsta de 30-34 ani cu educație terțiară, până în 2023 – o țintă mai ambițioasă decât cea propusă de Comisia Europeană pentru România (26.7% până în 2020). 


În 2014, numai 1.5% din românii cu vârsta de 25-64 ani urmaseră programe de învățare pe tot parcursul vieții, față de o medie de 10.7% în UE. În condițiile în care economia mondială este în continuă schimbare este important de identificat metode prin care forța de muncă poate fi pregătită în mod continuu pentru a ține pasul cu evoluțiile economice.  Un obiectiv clar stabilit împreuna cu Comisia Europeană este creșterea la 10% a ponderii populației cu vârsta de 25-64 ani care participă la învățarea pe tot parcursul vieții, până în 2020.


Accesul la internet înseamnă acces la informație, iar informația este putere. Ponderea populației din România cu acces la internet în bandă largă a crescut în mod fulminant, de la 5% în 2006 la 65% în 2015. Continuând această tendință și cu sprijinul statului pentru comunitățile izolate, marginalizate și sărace, în curând 100% din gospodării vor avea access la internet în bandă largă.


 SUSȚINE PACT CU O SEMNĂTURĂ