PENTRU CULTURĂ ȘI SPIRIT

În prezent, eforturile direcțiilor specializate în protejarea patrimoniului cultural național (patrimoniul imobil, patrimoniul cultural național mobil, patrimoniul cultural imaterial) sunt îndreptate către întărirea capacității instituționale și dezvoltarea infrastructurii culturale. Institutul Național al Patrimoniului a elaborat o listă exhaustivă a monumentelor, siturilor și ansamblurilor de patrimoniu din România și o platformă GIS pentru identificarea teritorială a acestor obiective. Starea de conservarea a patrimoniului cultural construit la nivel național este critică. Degradarea accelerată a monumentelor istorice înseamnă pierderea ireversibilă a unor bunuri culturale comune și dizolvarea identității culturale. Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, demarat de Ministerul Culturii încă din anii 1990, are un buget anual de circa 5 mil. euro, în condițiile în care 30% dintre cele aproape 30.000 de monumente istorice din România sunt estimate a fi în pericol, iar 35% degradate. O altă problemă majoră este cea a degradării fațadelor din centrele urbane ale României, în condițiile în care Legea Fațadelor nr. 153/2011 nu a fost pusă în aplicare. Doar în municipiul București municipalitatea a identificat în anul 2015 peste 2.200 de imobile aflate în această situație.

Vă rugăm să vă verificaţi email-ul pentru a vă activa contul.

Reabilitarea patrimoniului cultural

Identificarea și inventarierea imobilelor clasate ca monumente istorice (sunt 438 de monumente catalogate în present conform ultimei Liste a Monumentelor Istorice realizate în 2010)


Evaluarea cu privire la situația reală a stării infrastructurii culturale din mediul urban, orașe mici și din mediul rural.


Realizarea unei baze de date cu privire la starea clădirilor, stabilirea proprietarilor și catalogarea situației administrative a respectivelor clădiri.


Realizarea în proporție de cel puțin 70% a cadastrului specializat al monumentelor istorice.


Inițierea unui program național de reabilitare a infrastructurii culturale din mediul rural și din orașe mici.


Elaborarea și executarea politicilor culturale de protejare a patrimoniului la nivel național și local în cadrul unui parteneriat între Guvern și sociatatea civilă. 


Inițierea unui grup de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului, un document legislativ care va proteja patrimoniul cultural în toate formele sale.


Stabilirea de planuri integrate de amenajare a teritoriului și de management a monumentelor istorice de natură să le susțină rolul de catalizator și agregator social.


Consolidarea clădirilor de patrimoniu cu risc seismic ridicat, în care funcționează instituții de cultură.


Consolidarea și modernizarea MNIR și a altor câteva instituții muzeale cu impact cultural major în viața comunității.


Construirea unei săli moderne de spectacole în București, favorizând dezvoltarea festivalurile-simbol, cum ar fi Festivalul George Enescu.


Conservarea patrimoniului BNaR și înscrierea BNaR într-o rețea a bibliotecilor digitalizate, care ar da accesibilitate cercetătorilor din întreaga lume la patrimoniul Bibliotecii Naționale din București.


Inițierea unui sistem de stimulente fiscale de natură să faciliteze și să susțină ansamblul de activități de protejare a monumentelor de către deținătorii privați.


Valorificare spaţii dezafectate care se află în administrația Ministerului Culturii, cu semnificaţie pentru comunitate.


Cartografierea și protejarea zonelor de patrimoniu cu importanţă arhitecturală aflate în arii afectate de distrugeri și demolări.


Îmbunătăţirea infrastructurii specifice pentru găzduirea unor evenimente culturale de amploare în fiecare municipiu reședință de județ.


Dezvoltarea și diversificarea ofertei specifice a muzeelor, în special prin integrarea dimensiunii participative și prin accentuarea rolului educațional și de protejare a identităților culturale pe care îl are acest tip de instituție.

ÎNAPOI LA POLITICI | ALEGERI EUROPENE | MĂ ABONEZ

PRO sau CONTRA?

Artele spectacolului

Identificarea spaţiilor pentru spectacole, locaţii specifice, dotate cu echipamente care să vină în întâmpinarea nevoilor mai multor genuri de spectacole.


Identificarea unor specialiști în fundraising cultural – elaborarea unor cursuri specializate care ar putea pregăti astfel de persoane pentru strângerea de fonduri.


Promovarea categoriei profesionale „manager cultural” și „producător”.


Îmbunătățirea relației dintre scena independentă și instituțiile statului.


Deschiderea unei căi de dialog între artiştii din România, nu doar din zona teatrului, ci şi interdisciplinar.


Simplificarea procedurii de depunere a dosarelor în cadrul concursurilor de proiecte şi competiţii pentru aceleaşi linii de finanţare.


Prelungirea perioadelor de finanțare și programarea bugetului de care dispun teatrele independente.


Dezvoltare organizaţională și finalizarea unui ghid de bune practice din străinătate.


Generarea de proiecte integrate, din diverse sectoare (patrimoniu, arte vizuale, arte performative,

artele spectacolului, arhitectură, teatru, literatură).


Dezvoltarea unei platforme care le-ar facilita tinerilor artiști experiența pe scenele internaționale, în paralel cu un program de mentorat sub semnul libertății și creativității.


Reglementări financiare în direcţionarea fondurilor publice la nivel local și privat.


Îmbunătăţirea legislaţiei locale privind taxele, impozitele, licenţele, autorizaţiile în domeniile culturale și creative.


Stabilirea unui cadru legislativ corespunzător pentru statutul artistului din toate zonele creative.


Organizarea unor cursuri de educaţie financiară culturală pentru lucrătorii în instituţiile publice de cultură.


Tehnologizarea unor săli existente de spectacole aflate în administrarea locală.

ÎNAPOI LA POLITICI | ALEGERI EUROPENE | MĂ ABONEZ

PRO sau CONTRA?

Revigorarea cinematografiei naționale

Modificarea regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Național al Cinematografiei în scopul eficientizării activității acestuia. Regândirea modului de funcționare a CNC, implementarea unor criterii clare de finanțare.


Conceperea unor programe și strategii în domeniul cinematografiei care să susțină creșterea și educarea publicului interesat să vizioneze și să înțeleagă filmele românești.


Instituirea unor priorități și lansarea unor sesiuni de finanțare pe bază de selecție de proiecte prioritare, cu finanțare din bugetul Ministerului Culturii.


Dezvoltarea unei reţele naţionale de cinematografe.


Inițierea unui dialog internațional între CNC, reprezentanții Ministerului Culturii din România și reprezentanții celorlalte cinematografii naționale europene.


Elaborarea proiectului unei noi legi a cinematografiei care va reglementa organizarea instituțiilor de film din subordinea Ministerului Culturii.


Subvenționarea unor festivaluri de film de interes național – festivaluri studențești, festivaluri experimentale etc.


Asigurarea fondurilor de producție și eficientizarea distribuției la nivel național.


Elaborarea unor programe de cultură cinematografică în cadrul învățământului preuniversitar.


Reorganizarea Arhivelor Naționale de Film și dezvoltarea unor metode inovatoare de conservare și arhivare pentru peliculele de film.

ÎNAPOI LA POLITICI | ALEGERI EUROPENE | MĂ ABONEZ

PRO sau CONTRA?