Cultura românească premiată internațional - ignorată în țară

Cultura românească premiată internațional - ignorată în țară


În ultimii ani, producția culturală din România a ajuns să fie apreciată și cunoscută la nivel internațional mai mult decât pe plan local, rivalizând, ca factor de promovare, cu producțiiile marilor puteri economice și culturale ale Europei. Într-o ierarhie a producției culturale făcută de cercetători la universitatea MIT1 (Pantheon – Mapping Historical Cultural Production), România se află pe locul 34 din 190 de țări. Cultura a fost, este și va fi una din principalele cărți de vizită ale României. Cu toate acestea, resursele alocate sectorului cultural indică lipsa de importanță și viziune care i se acordă în present.


Subfinanțarea: pentru anul 2016, bugetul alocat Ministerului Culturii a fost de 773,261 milioane de lei, aproximativ 0,1% din PIB, în vreme ce, în Franța, bugetul este de 1% din PIB și se ridică la aproximativ un miliard de euro. Cheltuielile de personal însumează 14,568 de milioane de lei din bugetul alocat iar pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente exercițiului financiar 2014-2020 au fost alocate 200 de milioane de lei.


Managementul instituțiilor publice de cultură: lipsa unei strategii de raportare la piața de consum cultural și la consumatorii specifici; slaba pregătire a managerilor instituțiilor publice de cultură, care nu respectă și nu înțeleg regulile antreprenoriatului cultural; blocarea posturilor din conducerea instituțiilor sau instalarea în funcții a unor manageri  interimari, datorită numărului mare de abuzuri în serviciu și a punerii sub urmărire sau anchetă penală a unora dintre aceștia. Lipsa de viziune pe termen lung, contactul aproape inexistent cu mediile profesionale internaționale, lipsa de comunicare între instituțiile reprezentative.  


Dialogul deficitar dintre comunitățile creative: colaborarea dificilă, uneori inexistentă, dintre reprezentanții mediului artistic, audio-vizual și mediul tehnic și tehnologic în vederea dezvoltării unor produse culturale inovatoare și transdisciplinare. Atitudinea refractară a conducerii instituțiilor de cultură în ceea ce privește inovația din domeniu și refuzul colaborării cu membrii comunităților de artiști independenți.


Statutul artistuluipoziția uneori ambiguă a rolului creatorilor de artă și artiștilor interpreți în societate duce la apariția unor situații conflictuale și a diminuării influenței creative a acestora. Recunoașterea documentelor internaționale specifice care enunță principiile de bază referitoare la desfășurarea activității creatorilor de artă  este îngreunată de birocrație și de prioritățile asumate de către autoritatea de resort.

SUSȚINE PACT CU O SEMNĂTURĂ